Ghid de cumparare a unei chitari electrice

Acum ceva timp am facut un ghid de cumparare a unei chitari, atunci am scris un tutorial despre ce chitara ar trebuii sa iti alegi si la ce trebuie sa te uiti cand cumperi o chitara. Acum am observat ca articolul este destul de saracacios in date referioare la chitara electrica, asa ca am hotarat sa scriu un articol despre partile componente ale unei chitari electrice.

I. Partile componente ale unei chitari

Partile mari ale unei chitari sunt aceleasi ca si la orice alt tip de chitara: corp, grif (coada chitarii).

Chitara (corp si grif) cel mai frecvent este facuta din lemn. Acesta este materialul traditional de fabricare a chitarii. Mai nou exista chitari facute din fibra de carbon, grafit, metal. Acestea au anumite avantaje asupra lemnului: compusii pe baza de grafit sunt afectati mai putin de vreme, temperatura, umiditate, ceea ce ii asigura acelasi sunet pentru o perioada lunga de timp. Cele din metal pot sa capete designuri foarte „moderne”. De asemenea aceste chitari au avantajul de a nu avea puncte pe grif in care notele sa dispara foarte rapid de la lovire. Totusi lemnul creeaza un sunet foarte personal pentru o chitara, nu exista doua chitari din lemn care sa sune la fel, sunetul fiind diferit datorita diferentelor dintre oricare 2 bucati de lem (unghi de taiere a fibrei, tipul lemnului, unele imperfectiuni microscopice, etc). Din acest motiv chitara din lemn este preferata de aproape toti chitaristii celebrii. Sincer eu nu cunosc nici un chitarist celebru care sa aiba o chitara din alceva decat lemn, dar se poate sa imi fi scapta unu sau doi.

Corpul chitarii(body) este partea unde sunt montate partile electrice ale chitarii.

Spre deosebire de o chitara cu cutie de rezonanta care amplifica vibratia sonora (sunetul) cu ajutorul cutiei de rezonanta, chitara electrica capteaza vibratia aceasta cu ajutorul dozelor (pickups) si o transforma in semnal electric care va fi trimis mai departe spre procesoarele de sunet sau spre amplificator. Trebuie retinut ca nu este inregistrata vibratia corzii ci o vibratie sonora care interactioneaza si cu celalalte componente ale chitarii, asa ca calitatea si claritatea sunetului depinde si de acestea nu numai de calitatea corzilor si a dozelor.

Corpul chitarii poate fi de trei feluri: hollow, semi-hollow si solid-body.

  • Hollow-body: Constructia acestor chitari este asemanatoare cu chitarile acustice, adica au o cutie de rezonanta, dar, spre deosebire de cele acustice, au cutia de rezonanta doar pentru a forma un sunet  amplificat natural. La volum mic ele au tendinta sa suprapuna sunetul acustic peste sunetul electric.
  • Solid-body: corpul chitarii este facut din cel mult 3 bucati de lemn. Teoretic cele dintr-o bucata de lemn sunt cele care rezoneaza cel mai bine, dar si cele cu 2 sau 3 bucati de lemn suna bine.
  • Semi hollow-body: sunt undeva intre hollow-body si solid-body.

Greutatea corpului chitarii are si ea un rol imporant in formarea sunetului. Corpul mai greu are un sustain mai bun si un sunet mai plin la volume mai joase, dar la volum mai mare incepe sa se deterioreze sunetul, in timp ce coprul mai usor produce un sunet mai clean la volume mai mari.

Pe corpul chitarii mai sunt 2 sau 3 butoane rotative cu gradatii de la 1 la 10. Unul dintre acestea este controlerul de volum, celalalte sunt controlere de ton(volum & tone controls din imagine). Sunt chitari care cuprind un singur buton de tone si unul de volum.

Corzile chitarii sunt de tip metalic, in numar de 6 sau 7 (standard are 6 corzi). Acestea se intind de la punte(bridge) pana la cuiele de acordaj(tuning pegs) de pe capul chitarii (headstock). Partea activa a corzilor se intinde de la punte(bridge) pana la pragus(nut). Dincolo de acestea se afla partea de acordare a corzilor. Dupa ce trec de pragus corzile se indreapta in alt unghi fata de cealalta parte a corzii, acest lucru are un rol important in pastrarea acordarii, viata corzilor, deci indirect in formarea sunetului.

Capul chitarii(headstock) poate sa aiba mai multe designuri, in functie de producator, dar ele se pot clasifica in doua categorii mari: cu cele 6 cuie de acordare de aceiasi parte (ca al modelele fender), sau cu cate 3 cuie de o parte si de alta a capului (3 sus sau 3 jos) ca la modelele de chitara Gibson Les Paul. Aceste moduri de asezare a cuielor de acordaj are ca scop obtinerea unui anumit unghi a corzii la iesirea din pragus. La designul vechi (3 cuie de o parte si 3 pe cealalta) corzile sunt departate la un unghi mai mare decat la designul fender (cu toate cuiele de aceiasi parte), aceasta da un sustain mai puternic chitarii dar ridica problema dezacordarii mai rapide mai ales la efecte de tipul bending. Cele cu 6 in linie au ununghi mai mic ceea ce dimnua defectele celuilalt. Cea mai buna solutie pentru cei care folosesc foarte des tehnici de tip bend, au o solutie mai buna in chitarile cu sistem de blocare a pragusului (locking nu system) care imbunatateste timpul de mentinere a acordarii prin blocarea corzilor la nivelul pragusului. De asemenea capup chitarii are si un rol de sustain in sunetul chitarii. Din aceasta cauza chitarile moderne fara cap au probleme cu sustainul sunetului.

Cuiele de acordaj(tuning pegs) au un rol indirect in formarea sunetului prin intermediul mentinerii acordajului. Pentru a mentine cat mai mult acordarea chitarii e nevoie ca corzile sa fac unghiuri cat mai mici intre punte si cuie. Daca unghiul este mai mare creste riscul sa se prinda corzile in marginea peste care trec si sa se dezacordeze. Totodata corzile subtiri trebuie sa fie tinute in tensiune, ceea ce creeaza anumite probleme la chitarile cu 6 cuie de aceiasi parte. Pentru a indeparta aceasta problema se folosesc cuie cu inaltime mica, sau se folosesc niste formatiuni de tip „string tree” (nu stiu cum se traduc) care nu sunt decat niste suruburi cu o tablita la capat care apasa pe corzile subtiri. Dar ca si orice alt prag peste care trece coarda si acesta are tendinta sa agate coarda, cu aceleasi probleme de a mentine acordajul ca si la chitarile cu 3 cuie de o parte si de alta a capului.

Pragusul(nut) desi o parte asa de mica din chitara are un un efect marcant asupra sunetului corzilor pe freturile open. Cant nu este apasat nici un fret pe o coarda care este cantata, coarda transmite vibratia in pragus. In functie de materialul din care este facut pragusul(os, os sintetic, metal, grafit) sunetul este diferit. Pragusurile din grafit au calitatea de a se autolubrifia ceea ce determina o mai buna trecere prin el, deci sanse mai mici de a agata coarda.

Griful chitarii(fretboard/neck) este partea chitarii cuprinsa intre corp si capul chitarii, de asta mai este numit si gatul chitarii. Acesta poate fi facut (cel mai frecvent) din: maple(artar), rosewood(lemn de trandafir), mahogany(mahon) sau ebony(abanos). Cel mai des se foloseste artarul cu tastiera facuta din lemn de trandafir. Tatierele din artar au un sunet mai „bright” decat cele din lemn de trandafir, dar au o rezistenta mai scazuta. Gaturile din lemn de trandafir solid, sau cele doar cu tastiera din lemn de trandafir au un sunet mai „darken” si mai cald decat al celor din artar. Tastierele din abanos (nu se fac gaturi in intregime din abanos) au acleasi sunet ca cele din artar doar ca sunt mult mai rezistente.

In interiorul gatului chitarii este inserata o bara de metal cu un filet(metal rod) care prin strangere sau prin dessurubare determina gradul si directia de arcuire a gatului chitarii. Aceasta poate fi ajustata de orice chitarist.

Gatul chitarii poate poate fi montat pe chitara in 3 moduri:

  • Lipit de corpul chitarii. Ex: Gibson Les Paul.
  • Prins cu suruburi de corp. Ex: Fender.
  • Gatul este o continuare a unei bucati de lemn aflat in corpul chitarii, de care sunt legate si puntea si dozele. Ex: jackson.

In teorie se considera ca, daca dozele, puntea si tastiera sunt montate pe aceiasi bucata de lemn, sustainul este mult mai puternic. In practica acest sustain poate fi obtinut printr-o imbinare buna intre corp si gat.

Freturile(frets) sunt acele bare transversale de pe gatul chitarii. Ele au un rol principal in formarea sunetului, fiind cele care determina, prin apasarea lor, tensiunea din coarda si de aici nota pe care o va canta coarda. O chitara electrica are, in mod normal, 22 sau 24 de freturi. Exista unele chitari cu 21 de freturi, dar aceastea ridica probleme, deoarece majoritatea cantecelor sunt cantate pe chitari cu 22 de freturi, si o sa apara probleme la cantecele care cer fretul 22 de pe coarda 1, sau pentru cele care cer efecte de tip slide pe coarda 22. Aceasta este o limitare relativa deoarece, in afara de coarda 1, toate freturile 22 de pe celalalte corzi au corespondente pe corzile cu numar mai mic.

Freturile afecteaza sunetul prin intermediul modului in care sunt facute, distantei la care sunt puse, inaltimii lor. Freturile prost facute dau un sunet care se termina brusc, si care zumzaie. Distanta la care sunt asezate freturile e standard, asa ca problemele apar doar cand nu se respecta planul de asezare. Inaltimea freturilor a variat de-a lungul timpului odata cu schimbarea modului de a canta. La inceput s-au preferat freturile cu inaltime mica, apoi au aparut freturile putin mai inalte (tip Gibson) care erau considerate ca ofera un sustain mai mare (acest fapt ar putea fi datorat si faptului ca corpul greu al chitarilor Gibson ofera un sustain mai bun). Odata cu folosirea foarte deasa a bendurilor freturile au fost inaltate. Aceste freturi inalte au dezavantajul ca nu au un punct de apasare maxim bine delimitat, daca coarda este apasata pana atinge lemnul, coarda este intinsa mai mult decat trebuie. Un fret subtire si inalt ofera usurinta in efectuarea bendurilor si intonatie buna. Freturile joase ofera usurinta in efectuarea slide-urilor. Freturile subtiri sunt mai recomandate la cei cu degetele groase, deoarece le faciliteaza accesul la freturile mai mari de 12.

Exista unele chitari cu lemnul dintre freturi scruptat intr-un sant, ceea ce da freturi foarte inalte. Acestea asigura o usurinta in efectuarea efectelor de tip bending, vibrato, dar ingreuneaza foarte mult cantarea notei corecte. O apasare prea mare face nota cantata sa fie mai inalta, iar o apasare prea usoara da o nota mai joasa. E greu sa gasesti si sa nimeresti de fiecare data distanta perfecta, deci e recomandata numai expertilor cu o ureche muzicala foarte buna.

Puntea(bridge) este mecanismul prin care se fizeaza corzile de corp. Existe diverse tipuri de prindere a corzilor de punte, si deverse forme. Puntile se pot impartii in punti fixe si punti cu bara de tremolo.

Puntile fixe sunt legate strans de corpul chitarii ceea ce determina un mai bun transfer al vibratiei in corp ceea ce se traduce printr-un sunte mai cald si un sustain pronuntat. De asemenea ele nu permit miscarea longitudinala a corzilor ceea ce mareste rezistenta acordarii. De asemenea la acestea , de obicei, capetele corzilor se prind direct pe corpul extern al puntii, deci nu exista un sistem interior de prindere, ceea ce modifica calitatile rezonatorii ale chitarei. Unele dintre puntile fixe au un sistem de sustinere a  corzilor mai departat de sistemul de prindere, ceea ce determina ca corzile sa vibreze in spatele acestui mecanism obtinunduse un efect de reverb mai accentuat.

Puntiile cu bara de tremolo (wammy bar). Sunt mobile, ele putand fi miscate, cu ajutorul bare de tremolo, in asa fel incat sa detensioneze corzile pentru perioada de timp cat se apasa bara. Acestea au un contact mai scazut cu corpul chitarii, avand numai o latura legata de chitara printr-un sistem tip „balama”(nu din aia ca la usi ci un sitem mai diferit). Bara de tremolo permita sa fie scos un sunet asemanator efectului wammy. Acestea pot fi de tip „vintage” care poate misca puntea doar pentru a detensiona corzile, si de tip „Floyd Rose” care permit si detensionarea corzilor dar si tensionarea acestora.

Dozele(pickups) sunt partile chitarei care transforma vibratia sonora in semnal electric. Doza este un electromagent, un fir infasurat in jurul unui magnet permanent. Acesta poate fi facut din alnico sau ceramic. Diferenta majora e ca dozele alnico au un sunet mai cald.

Dozele sunt de doua tipuri: single coil si humbucker (double-coil).

Single coil sunt formate dintr-un singur miez magnetic. Sunetul este mai ascutit decat humbucker.

Humbucker este de fapt doua doze single-coil legate in serie, una langa alta, cu scopul de indeparta zumzaitul pe care il capteaza o doza single-coil de la aparatele electronice din jur. Sunetul este mai plin decat single coil.

Unele tipuri de double-coil pot sa aiba miezurile magnetice asezate suprapus, ceea ce creeaza aspectul de single coil, dar este anulat zumzaitul. Sunetul este undeva intre single-coil si humbucker cu meizuri alaturate. Sunetul mai plin al humbuckerului original este datorat si faptului ca sunetul este preluat din doua puncte diferite.

Mai nou au fost introduse doze active. acestea au alimentare separata(baterie) si creaza o anumita compresie creend un sunet mai puternic, mai curat si fara a sacrifica din „hight end”-ul sunetului. Acestea au insa deficitul de a crea un sunet mai rece si mai greu de personalizat.

Un aspect important al dozelor este pozitionarea lor pe corpul chitarii. Pe chitara sunt 3 puncte pentru doze: bridge(langa punte), middle, neck (langa inceputul grifului). Exista diferite tipuri de configuratie a chitarilor. unele chitari prefera sa puna doar o singura doze (de obicei in bridge, si mai rar in pozitia neck), sau doua (de obicei 2 doze humbucker pe pozitiile bridge si neck sau una humbucker pe bridge si un single-coil la neck(Fender telecaster)). Vibratia corzilor este inregistrata diferit in oricare dintre aceste puncte. Daca ampune aceiasi doza in toate aceste pozitii, am obtine un sunet mai rece si mai ascutit in pozitia bridge si un sunet mai cald si mai plin in pozitia neck.

O chitara cu 2 sau 3 doze nu poate fi folosita tot timpul cu aceiasi configuratie. Uneori vrom vrea sa folosim numai doza din neck, altadata cea din bridge si exemplele continua. Pentru a selecta o doza sau cel mult doua doze cu care sa canti intr-un moment se foloseseste un controler numit „pickups switch”. Acesta este un buton tip maneta, situat undeva pe langa controlerele de ton si volum (sau la chitarile tip Les Paul undeva in stanga sus). Acesta este orientat de obicei oblic, oricum pozitia dinspre stanga e intotdeauna pentru a canta numai cu doza neck, iar cea din dreapta pentru doza bridge. Restul configuratiilor sunt insiruite aici(de la dreapta switchului pana la stanga):

pentru chitarile cu doua doze:

  • bridge
  • bridge+neck
  • neck

pentru chitarile cu trei doze:

  • bridge
  • bidge+middle
  • middle
  • middle+neck
  • neck

Unele doze humbucker au output-ul pe 4 fire. Aceasta inseamna ca fiecare miez are firele lui care se vor lega la partea electrica a chitarii. Acest tip de doze permite ca sa poata fi folosite si ca single coil cu ajutorul unui buton care va bloca semnalul de la unul din cele doua miezuri.

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

11 Răspunsuri to “Ghid de cumparare a unei chitari electrice”

  1. Ghid de cumparare a unei chitari « A thought and a fib Says:

    […] Pentru cei ce vor sa isi cumpere o chitara electrica: Ghid de chitara electrica […]

  2. felix Says:

    Buna, Gyzzard:)

    Mi-am recuperat Iris-ul, dar inca am mici necazuri cu el. Au schimbat bridge-ul cu unul mai bun, pare-se (e si inscriptionat ca fiind licenta Floyd Rose). Tremolo-ul (stick-ul) de la asa-cum-l-am-cumparat nu se potriveste: ala avea filetul pe interior – imi trebuie acum unul pe afara. Nu ma grabesc sa-mi caut: inca am fobie de calitate, sa nu se rupa si asta dreaq.
    Mor insa de inaltimea corzilor. Am coborat la maxim bridge-ul, am strans si neck-ul cat am putut (n-am fortat insa tija, de teama). Tot mi se pare prea sus dupa tasta 12 si prea tensionate corzile. Reghinul vechi pe care-l aveam e inca mai moale la pipait si mai coborat.
    O zi buna!
    Felix

  3. Stefy Says:

    Hey!! Vreau sa imi cumpar cat de curand chitara, dar nu stiu ce ar fi ai bine sa aleg. Chitara electrica sau acustica? O prietena care are si ea, mi-a spus ca ar fi mai bine sa imi iau acustica, deoarece la chitara elecrtrica nu o sa ma invete nici un profesor sa cant. Tu ce fel de chitara zici ca ar fi mai bine sa imi cumpar??

  4. Gyzzard Says:

    @Stefy: chitara acustica, e mult mai buna pentru incepatori. E ieftina, mai usor de invatat pe ea, se invata mai bine pe acustica… Avantajele unei acustice pentru un incepator sunt imense.

    PS: exista si profesori de chitara electrica, dar tind sa te invete tehnica de electrica si uita sa te invete si chitara basic, si asta dauneaza…

  5. un tip Says:

    Am 14 ani si vreau sa incep sa cant la chitara electrica (hard rock şi heavy metal,rock alternativ).Poti te rog sa imi recomanzi o niste chitari electrice si niste amplificatoare de aici http://www.mcmusic.ro/ care sa nu treaca impreuna de 700-800 RON.MUltumesc anticipat!

  6. Gyzzard Says:

    @un tip: Ai mai cantat pana acum pe chitara? Daca nu incearca sa iti cumperi o acustica, e mai usor de invatat pe ea. Crede-ma cand iti spun sa incepi pe acustica si sa continui pe electrica o sa te faca sa inveti sa canti mai repede decat daca incepi direct pe electrica.

    La 700-800 ron, nu prea ai sanse la o chitara buna+amplificator pentru ceea ce vrei tu.

  7. tot un tip Says:

    Am revenit cu o alta intrebare:cam cat as avea nevoie pentru una electrica (+amplificator) ca sa pot canta (hard rock,heavy metal si rock alternativ) iar daca se poate si de unde sa o cumpar.Nu,nu am mai cantat dar vreau sa le am pe amndoua(acustica si electrica).Multumesc pentru ajutor.

  8. Gyzzard Says:

    @tot un tip: Depinde la ce nivel vrei sa canti. Cel mai ieftin pentru invatat cred ca gasesti un ibanez HH la 500-600ron iar un cub decent incepe de la 350ron. Exista cuburi special create pentru muzica mai „agresiva” si astea costa cam de la 450ron in sus.

    Cand esti incepator e cam redundant sa ai doua chitari si electrica si acustica dintr-un motiv foarte simplu, o sa canti numai pe acustica fiindca o sa vezi ca pe electrica nu ai ce sa faci (asta daca nu esti unul dintre pustii aia teribilisti care confunda zgomotul cu muzica), si pana ce o sa ajungi tu destul de bun incat sa treci pe electrica o sa iti para rau fiindca cu bani mai putini o sa iti poti lua ceva mai performant. Desi ca pret nu prea o sa scada, unele modele capata inbunatatiri minore dar cu impact urias. Daca nu ma crezi afla care e treaba cu Squier Bulet Strat, si care modele se cauta cele din 2007 sau cele din 2008😉

  9. Gyzzard Says:

    In decembrie 2007 Fender a retras de pe piata chitarile Squier Bulet Strat datorita unor probleme de calitate. In 2008 a relansat seria, dupa ce au rezolvat problemele de calitate.

    PS: e Gyzzard, nu gyzz, nu gyz, nu gyzzy… doar GYZZARD

  10. Marius Says:

    salut! Sunt incepator si am un Squire M-80 Black primit cadou si ma gandesc ca nu are rost sa cumpar acustica ca sa invat pe ea, nu? pe viitor as vrea sa cant metal pe ea…..ar trebui sa-i schimb dozele? doze humbucker (Alnico HM 3 cred ) si corzile (Fender 350L ar fi mai ok decat Fender 250L adica stoc-ul)? sau e ok asa?
    mentionez ca am un cub de 10W care mie mi se pare decent (Park G10R cu overdrive si reverb)

  11. Gyzzard Says:

    1) Nu e nevoie, dar e recomandat sa iti iei acustica, e mult mai usor de invatat pe ea.
    2) Dozele Alnico sunt pentru jazz, clasic rock… deci pentru metal cam trebuie sa le schimbi.
    3) corzile cele mai bune din romania sunt cele GHS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: